Oamenii de ştiinţă au reuşit în premieră să secvenţieze ADN-ul unei femei care a trăit 115 ani. Acesta este un prim pas spre o mai bună înţelegere a secretelor longevităţii.

Femeia, care la momentul morţii era cea mai vârstnică persoană din lume, avea mintea unei persoane mai tinere cu câteva decenii. Studiul sugerează că femeia era protejată de demenţă de anumite gene, iar cercetătorii spun că un studiu aprofundat ar putea oferi indicii asupra motivului pentru care anumite persoane se nasc cu gene care predispun la longevitate.

Identitatea femeii este ţinută secretă, fiind cunoscută doar după numele de cod W115. Aceasta şi-a donat corpul pentru a fi studiat după moarte.

Dr. Henne Holstege, de la Centrul Medical Universitar VU din Amsterdam, afirmă că femeia prezintă câteva schimbări genetice rare în ADN-ul său. Acestea par să o fi protejat de demenţă şi de alte boli tipice vârstei înaintate.

"Ştim că are ceva deosebit, spre exemplu creierul său era nu prezenta niciun semn de Alzheimer. Bănuim că există anumite gene care asigură longevitatea şi care protejează de această maladie", a comentat doctorul.

W115 s-a născut prematur, iar doctorii nu aşteptau ca ea să supravieţuiască. Cu toate acestea, a avut o viaţă lungă şi sănătoasă, fiind internată la un azil la vârsta de 105 ani. A murit la 115 ani de o tumoare la stomac, după ce la vârsta de 100 de ani fusese tratată pentru cancer la sân.

Un test al abilităţilor mentale efectuat la vârsta de 113 ani a arătat că W115 avea capacităţile unei femei în vârstă de 60-75 de ani.

Cercetătorii au anunţat că vor permite şi altor oameni de ştiinţă să studieze genomul recent secvenţiat.

Dr Jeffrey Barrett, de la Centrul Sanger din Cambridge, a comentat reuşita oamenilor de ştiinţă: "Secvenţierea genomului celei mai longevive femei din lume constituie un moment important în cursa d