Într-o vreme în care romul, în majoritate se declară român, iar românului, în majoritate i se pune eticheta de ţigan, doar cel mult o treime dintre ţiganii români se declară romi.
Nu este doar un joc de cuvinte, ci pura realitate. Peste două treimi dintre ţiganii autohtoni îşi declină apartenenţa la etnie din diverse motive: teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, provenienţa din familii mixte etc.
În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un "mult mai verosimil 1,5 milioane" (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).
De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. "Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi - adică vazuţi ca atare de ceilalţi - şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă" mai spune Preda.
Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi "pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000". În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.
Ce spun recensămintele
În România au avut loc, până astăzi, 12 recensăminte naţionale, ultimele două desfăşurându-se în anii 1992 şi 2002. Acestea sunt cele mai importante în măsura în care
