În 2001, tot în Moldova s-a stins o altă fetiţă bolnavă de progerie. Avea numai 14 ani dar arăta ca la 75 de ani. Ultima ei dorinţă: să mănânce o îngheţată. Femeile din sat îşi scuipau în sân când o vedeau. Boala s-ar putea trata dar e atât de rară încât companiile farmaceutice consideră că medicamentul n-ar fi rentabil.

1 /.

Primul caz de progerie descoperit în România a fost făcut public la Iaşi. Ioana Jitariu s-a născut pe 11 februarie 1987, într-un spital din Paşcani, judeţul Iaşi. Medicii centrului de Genetică de la Spitalul de Copii din Iaşi au consultat-o prima dată pe Ioana pe când aceasta avea 4 ani.

Au fost şocaţi când au văzut-o îmbătrânită, cu pielea uscată şi crăpată. Diagnosticul i-a fost pus treptat, pentru că medicii ieşeni nu mai întâlniseră niciodată aşa ceva. Diagnosticarea s-a făcut prin eliminarea altor posibile afecţiuni şi prin comparaţia simptomelor cu literatura de specialitate.

A murit în 2001

Ioana a trăit în localitatea Boşteni de lângă Paşcani. Iniţial, sătenii o priveau ca pe o făptură malefică. Gravidele scuipau în sân când o vedeau, copiii se fereau de ea. Dar cu timpul, sătenii au început să o înţeleagă şi, chiar dacă nu o ajutau, măcar nu o mai bârfeau, acceptând-o aşa cum era.

Ioana a murit pe 20 octombrie 2001. Avea 14 ani, 13 kilograme şi puţin peste un metru înălţime.

Sfârşitul ei a fost relatat dramatic de bunica sa, în săptămânalul IEŞEANUL. Fetiţa stătea în pat, ştia ca nu mai are mult de trăit şi ultima ei dorinţă a fost să mănâne o îngheţată. „A lins-o încet, a fost ultima bucurie a vieţii ei, după care a mai oftat de câteva ori şi s-a stins”, a povestit, cu lacrimi în ochi, bunica. Ioana avea trupul îmbătrânit, dar un suflet de copil.

CE ESTE PROGERIA

Cinic, dar adevărat: boala s-ar putea trata dar un medicament n-ar fi rentabil