În Macedonia, recensământul planificat pentru luna octombrie a fost anulat oficial. La baza eşecului s-au aflat tensiunile dintre partenerii majori de la guvernare, VMRO-DPMNE a premierului Nikola Gruevski şi Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI) a lui Ali Ahmeti, dar mai ales faptul că a cunoaşte numărul de cetăţeni şi ponderea comunităţilor etnice este o problemă delicată şi politizată, se arată într-o analiză publicată de portalul Osservatorio sui Balcani în ediţia de miercuri. Recensământul, care a fost iniţiat la 1 octombrie, a fost întrerupt la 11 octombrie, cu patru zile înainte de data de finalizare programată şi a fost demisă Comisia de Stat pentru Recensământ (SCC). Potrivit comunicatului de presă succint care invita toţi operatorii să-şi înceteze munca, recensământul a fost suspendat din cauza interpretărilor diferite date metodologiei sale, care nu putea garanta date semnificative. Dacă guvernul a încercat să minimalizeze, opoziţia a insistat asupra fiascoului politic şi asupra despăgubirilor financiare aferente. Social-democraţii au cerut ca fiecare oficial guvernamental să ramburseze 16.000 de euro, pentru a restitui cele 14 milioane de euro irosite. Problema este în esenţă etnico-politică: facţiunea politică albaneză insistă asupra unei metodologii de recensământ care să asigure numărarea emigranţilor albanezi, dintre care mulţi nu s-au mai întors în Macedonia de ani de zile. Dar potrivit metodologiei Eurostat, cei care se află în străinătate de peste 12 luni nu sunt luaţi în calcul. Pe teren, acest lucru a generat haos. Albanezii au încercat să-şi maximizeze numărul, la fel şi macedonenii, iar curând procesul a ajuns într-un punct mort. Dificultăţile erau evidente chiar înainte de demararea operaţiunii, care nu era certă cu câteva ore înainte de momentul programat. Lipsa unui consens politic clar, factorul principal al eşecului, a creat un haos org