Recensământul populaţiei şi al locuinţelor care a început ieri şi pentru care sunt alocate 46 de milioane de euro a marcat deja, pe lângă problema miilor de recenzori care renunţă din cauza sumei prea mici cu care sunt plătiţi – 600 de lei pentru 12 zile, şi un prim mare scandal pornit de la obligativitatea declarării, pe lângă alte date, şi a codului numeric personal. Chestionarul referitor la persoane cuprinde, în zona de informaţii de identificare, pe lângă rubricile privind numele persoanei şi data naşterii, şi o rubrică referitoare la CNP. Cum la recensământul precedent, din 2002, codul numeric personal nu a fost solicitat, prevederea nou-introdusă a declanşat ieri criticile opoziţiei, care acuză că România este singura ţară din UE unde se solicită astfel de date de identificare personală, şi că puterea, prin solicitarea "ilegală" a CNP, ar urmări să-şi facă o bază de date pentru a frauda alegerile de anul viitor. "Recensământul are caracter statistic, de imagine globală, datele furnizate de cineva nu duc la persoana respectivă. E inexplicabil din punct de vedere democratic, dar explicabil din punct de vedere al intenţiei de fraudare a alegerilor de către puterea PDL faptul că cetăţenii sunt obligaţi să-şi spună CNP-ul", a comentat senatorul PSD Georgică Severin. În acest context, PSD a cerut populaţiei să nu divulge CNP-urile.

Directorul adjunct al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, a explicat pentru Jurnalul Naţional că, deşi există obligativitatea declarării tuturor informaţiilor, în caz contrar individul riscând o amendă între 1.400 şi 4.500 de lei dacă o persoană răspunde la toate celelalte întrebări din chestionar, dar refuză să comunice şi CNP-ul, nu riscă o amendă "în mod expres", codul numeric personal fiind ulterior "recuperate" din alte baze de date şi astfel informaţia care va merge la prelucrare la INS va fi compl