În urma întâlnirii de la începutul lunii octombrie cu preşedintele macedonean Gjorge Ivanov, preşedintele României, Traian Băsescu, i-a îndemnat pe etnicii macedoneni ca la recensământul care va începe astăzi, să-şi declare naţionalitatea, în contextul în care alocarea de bani de la buget se face în funcţie de numărul componenţilor minorităţii.

Potrivit lui Băsescu, minoritatea aromână are dreptul să fie reprezentată în Parlament, are posibilitatea de a învăţa în limba maternă şi beneficiază de finanţarea de la Guvern a revistelor şi a actelor culturale ca să poată menţine obiceiurile şi cultura aromână. De asemenea, are dreptul să se adreseze în limba proprie în instanţe, statul fiind obligat să pună la dispoziţie un translator, dacă se doreşte. Cu toate acestea, ciudat este că postul local TV Neptun difuzează o reclamă-îndemn către aromâni să-şi menţioneze etnia la referendum. Gura lumii spune că, de fapt, în spatele reclamei ar fi alte interese, printre care scăderea numărului parlamentarilor constănţeni de la anul şi, în consecinţă, importanţa unuia aparţinând unei minorităţi sau influenţa aromânilor în contextul regionalizării. Din câte se aude, regiunea Dobrogea va fi formată din judeţele Constanţa şi Tulcea, zone cu puternice comunităţi de aromâni.

„Noi nu avem nevoie de minoritate în România"

Am încercat să aflăm şi părerea politicienilor constănţeni vizavi de această propunere. „Afirmarea identităţii este o chestiune privată a fiecărei persoane", a declarat Maria Stavrositu, preşedintele interimar al organizaţiei PDL municipiu şi deputat în Parlamentul României. „Dacă aromânii doresc să aibă în România acelaşi statut ca turcii, tătarii, maghiarii, bulgarii, ţiganii, să-şi declare identitatea", a precizat senatorul PNL, Puiu Haşotti. „Nu cred că întreaga comunitate de aromâni doreşte acest lucru", a menţionat directorul Oficiului de Ca