Apropiaţii baschetbalistului Chauncey Hardy şi-au amintit cu drag de sportiv, miercuri, la înmormântarea sa, timp de câteva ore lăsând la o parte gândurile legate de dreptate, ură sau tristeţe, şi celebrând viaţa celui care le-a fost fiu, frate, prieten sau coleg.
Potrivit ctpost.com, rude, prieteni, foşti colegi şi persoane care nu l-au cunoscut pe Hardy dar au dorit să-i aducă un omagiu au aşteptat în ploaie, răbdători, în faţa unei biserici baptiste din Middletown, ca sportivul să fie înmormântat.
Chauncey Hardy a purtat, la acest ultim drum al său, un costum de culoare gri şi o şapcă a echipei Cincinnati Reds, pusă uşor într-o parte, cum îşi punea de fiecare dată americanul şepcile. În biserică, sicriul în care se afla trupul său neînsufleţit era încadrat de două tricouri puse în rame: cel cu numărul 22 purtat de Hardy la echipa Universităţii Sacred Heart şi unul de la CSS Giurgiu. Alături, numeroase buchete de garoafe roşii şi albe, iar deasupra un ecran cu fotografii ale sportivului - cu Hardy purtând numeroasele sale şepci, Hardy îmbrăţişându-şi cele două surori, Jada şi Onnalise, Hardy zâmbindu-i mamei sale Ola.
Pentru câteva ore, miercuri, nimeni din Middletown nu s-a gândit la dreptate, ură sau tristeţe. Cu toţii s-au gândit la viaţa lui Hardy, la oamenii pe care i-a influenţat, la impactul pozitiv pe care l-a avut.
"Ridicaţi-vă. Să celebrăm aceşti 23 de ani. Să celebrăm toate vieţile pe care le-a atins. Importantă nu este durata, ci calitatea vieţii pe care ai avut-o", le-a spus reverendul Kim L.Cotton persoanelor prezente la ceremonia funerară.
Chauncey Hardy a iubit viaţa, mai ales în Middletown, unde era prietenul, fratele sau fiul tuturor.
"Ne-a influenţat în atât de multe moduri... Îmi amintesc cum era în clasa mea şi zâmbea. Îmi amintesc că îi spuneam: «Chauncey, acel zâmbet nu te va duce nicăieri». M-am înşelat", î
