Creditele puse la dispoziţia guvernelor de Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) cu scopul de a recapitaliza băncile vor trebui accesate numai în ultimă instanţă, iar creditorii care beneficiază de pe urma lor vor trebui restructuraţi, conform unui plan care va fi dezbătut de liderii europeni, scrie Bloomberg.
Băncile europene ar avea nevoie de aproximativ 80 mld. euro în următoarele 6-9 luni pentru a-şi finanţa deficitele de capital, conform unor surse care au acces la rezultatele testelor de stres efectuate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Estimările UE se situează mult sub cele ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) care a identificat o "gaură" de 200 mld. euro în bilanţurile băncilor provenită din writedown-uri (reducere a valorii contabile) ale obligaţiunilor şi sub aşteptările analiştilor, care apreciau că băncile ar avea nevoie de o recapitalizare de 275 mld. euro, scrie Financial Times.
Injecţia de 80 mld. euro în sectorul bancar ar permite creditorilor să-şi crească temporar rata capitalului de rang întâi (core Tier 1) raportat la activele ponderate la risc la 9%, o unitate de măsură principală a stabilităţii financiare peste cerinţele actuale. Pragul de 9%, care ar putea determina zeci de bănci să adune o sumă totală de 275 mld. euro, conform estimărilor băncii de investiţii americane Morgan Stanley, este în prezent dezbătut de guvernele naţionale şi la Bruxelles.
O parte din politicieni contestă ipotezele cheie ale modelului econometric folosit la testele de stres, inclusiv numărul de bănci, pragurile de capital şi marcarea la preţul de pe piaţă al obligaţiunilor.
Oficiali europeni susţin că unul din motivele pentru care s-au obţinut rezultate diferite de cele ale FMI este utilizarea în calcule a valorilor de piaţă.
Metodologia favorizează astfel bilanţurile băncilor mari din economiile puternice pre
