Intervenţia timpurie ajută copilul să aibă o dezvoltare psihosocială armonioasă.

Dacă sunt depistate şi tratate la timp, din primii ani de copilărie, tulburările de limbaj pot fi corectate în totalitate. Acesta este mesajul transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Balbismului (bâlbâielii), marcată astăzi, 22 octombrie. Este firesc ca, în primii ani de viaţă, copilul să nu fie fluent în vorbire. De altfel, deformarea şi omisiunea unor cuvinte sunt considerate particularităţi ale vorbirii copilului mic. Însă, pe măsură ce copilul creşte, aceste defecte ar trebui să se atenueze, astfel încât, în jurul vârstei de 5 ani, vorbirea să fie clară, iar exprimarea lipsită de cusur.

Citeşte şi:

FOTO Descoperire: Copiii autişti au trăsături faciale diferite de cei sănătoşi

Dacă acest lucru nu se întâmplă, se poate suspecta o tulburare de limbaj/vorbire. „Prin tulburările limbajului înţelegem toate abaterile de la limbajul normal: deficienţele de înţelegere şi de exprimare orală, de scriere şi de citire, de mimică şi de articulare", explică psihoterapeutul Laura Saed. Cel mai frecvent întâlnite defecte de vorbire sunt tulburările de pronunţie sau de articulaţie (disartria: de exemplu, copilul nu poate pronunţa sunetul „r"), tulburările de ritm şi de fluenţă a vorbirii (bâlbâiala) şi tulburările limbajului la scris-citit (dislexie).

Unele sunt înnăscute, altele dobândite

Dezvoltarea vorbirii şi limbajului este influenţată de mai mulţi factori. O parte dintre ei acţionează încă din perioada prenatală, iar restul survin pe măsură ce copilul se dezvoltă. Astfel, dificultăţile de comunicare pot apărea din cauza dezvoltării insuficiente a aparatului fonoarticulator, dar şi pe fondul unor anomalii precum aşa-numita buză de iepure sau cea manifestată prin despicarea valului palatin (cerul gurii).

Răbdarea şi tactul sunt esenţiale în