Lector la „Litere“, în cadrul universităţii din Craiova, este deja la a treia bursă post-doctorală şi a trecut în palmares promovarea la Bruxelles. La fiecare pas caută istoria unui simbol, a unui loc, a unei personalităţi, şi o aşează în coperţile cărţilor, pentru a întări şi perpetua identităţi.

Receptivă la tot ce este nou în universul profesional în care se străduieşte să se dezvolte cât mai frumos, Carmen Banţa se implică fără ezitare în importante proiecte culturale şi de educaţie. A intrat în învăţământ acum nouă ani şi este deja la a treia bursă post-doctorală, primele două obţinute în anii 2005, respectiv 2007, la Bruxelles, în Belgia, iar cea de-a treia fiind în curs de derulare, în cadrul proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale“, al Academiei Române, finanţat de Uniunea Europeană.

Ca lector la „Litere“, în Universitatea din Craiova, susţine cursurile „Cultura populară“, „Civilizaţie populară românească“ şi „Folcor literar comparat“. Dincolo de munca de la catedră sunt cărţi, zeci de lucrări de specialitate, ipostaza de colaborator al Festivalului Naţional „Maria Tănase“, cea de realizator de filme etnologice-documentare, „Legendele Craiovei: Valea Roşie, Târgul de săptămână“, lucrate împreună cu studioul TeleUniversitaria, precum şi statul de evaluator naţional din partea Ministerului Educaţiei, pentru dosarele depuse în vederea obţinerii burselor în cadrul Centrului Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate.

Notorietatea şi-a câştigat-o odată cu volumul „Sensurile unei identităţi“, pe care l-a lansat la Parlamentul European. Cartea se bazează pe cercetarea făcută în comunitatea românilor din Bruxelles, „teren virgin, arid, dar plin de informaţii preţioase şi inedite, unde fiecare are propria lui poveste, propria viaţă şi aparţine indentităţii colective-româneşti“, de-a lungul celor şase luni cât