Un român mănâncă, anual, în medie 97 de kilograme de pâine, ţara noastră fiind fruntaşă în topul consumului de pâine din Uniunea Europeană. Dincolo de cantitate, specialiştii atrag atenţia şi asupra calităţii „pâinii noastre cea de toate zilele".

„Când spunem pâine, vorbim de fapt despre zeci de mii de sortimente - fără să exagerez - de alimente diferite. Şi atunci cum putem şti care pâine este bună?", afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului Naţional de Cercetare Alimentară.

„Trebuie să citim eticheta, să vedem ingredientele", atrage atenţia profesorul Mencinicopschi.

Principalele cerealele măcinate care sunt folosite frecvent la producerea făinii pentru pâine sunt grâul și orzul, dar acestora li se adaugă şi câţiva compuşi chimici, de tipul aditivilor alimentari, pe care ar fi bine să-i evităm.

Acidul sorbic, sau E200, este unul dintre aceştia. Odată ingerat, el distruge vitamina B12 şi poate cauza iritaţii pe piele. Totodată, mai există digliceridele, emulgatorii (E481, E272b şi E472b), care sunt grăsimi adăugate pentru menţinerea prospeţimii pâinii. Ele pot, însă, dăuna sănătăţii.

Urmează dextroza, care este de fapt glucoza procesată industrial. Glucoza naturală, în cantităţi mici, nu dăunează sănătăţii, dar nutriţioniştii atrag atenţia că o mare parte din aportul zilnic provine din alimentele procesate. Astfel, în loc de glucoză naturală, consumăm variantele ei industriale: sirop de glucoză, dextroză şi maltoză.

Citeşte mai multe despre despre fructoza şi glucoza din alimentaţie

Glutenul ridică alte probleme, mai cu seamă pentru persoanele care suferă de intoleranţă la el. Această proteină regăsită în cereale (grâu, orz şi secară) supune tractul digestiv la o mulţime de provocări. Odată fixat pe pereţii intestinului subţine, glutenul poate favoriza apariţia bolilor digestive, inflamatorii, dar şi