Primul summit european din `seria nouă` - 23 și 26 octombrie - a anunțat prea puține decizii concrete, însă piețele și-au păstrat încrederea că miercuri se va întrerupe șirul unor acțiuni tardive și insuficiente pentru combaterea crizei din partea autorităților publice europene. Sunt așteptate cu mare interes atât procentele de pierdere pe care le-ar suferi investitorii privați în datoria Greciei, cât și detalii despre modul în care ar opera Fondul European de Stabilitate Financiară EFSF extins.«Informații neoficiale sugerează că băncile ar accepta acum o pierdere de 40%, însă aripa dură a negociatorilor- între care îi putem bănui de maximă fermitate pe germani- pare să dorească un procent mai ridicat, de 50 - 60%, pentru a face cu adevarat sustenabilă pe termen lung datoria Greciei», a aratat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. In privința fondului de stabilitate, Franța a făcut un pas înapoi față de cerința de implicare a Băncii Centrale Europene, care ar fi adus ulterior riscuri inflaționiste. «Câștigă teren modelul german de garantare a unei porțiuni din datoria unor state precum Italia și Spania, care ar însemna efectiv o înmulțire a puterii de intervenție de trei până la cinci ori, ajungându-se la un impact de ordinul 0,8 -1,3 trilioane de Euro», a precizat Victor Safta. Europenii au decis în plus că Italia va trebui sa facă mai mult pentru reducerea datoriei, singura cale de evitare a unui scenariu de tip Grecia. Acordul privind injectarea de capital în bănci pentru a le aduce la un procent de 9% capital de bază din total active ponderate cu riscul este privit cu ochi buni de către investitori. Cu toate acestea, reducerea riscurilor s-ar putea face și prin diminuarea creditării și a expunerii față de economia reală, ceea ce ar frână creșterea economică și așa destul de fragilă în zona Euro. «Deciziile Europei de îmbunătățire a ca