Intalnirea din acest week-end de la Bruxelles a confirmat inca o data ca disensiunile care exista intre liderii europeni sunt mai numeroase decat punctele comune de vedere. Dupa doi ani de indecizii, reuniunea din aceste zile, considerata “ultima sansa” de salvare a euro, si-a amanat pentru miercuri deznodamantul. Mai mult ca sigur ca miercuri va fi anuntat cel mult mecanismul aflat la baza “pachetului” de iesire din criza, in cazul in care se va ajunge la un consens “ethnic”. Indiferent de calea gasita, Europa s-ar putea confrunta pe termen mediu si lung cu inflatie sau cresteri de taxe. Salvarea Statelor si a bancilor costa, iar banii aceia trebuie scosi de undeva. Liderii europeni au convenit sa discute cinci teme majore: cat stergem din datoria Greciei, cu ce suma sa fie capitalizate bancile si mai ales de unde sa fie luati banii, cum stam la capitolul guvernanta economica, cum intarim finantele publice la nivel de statesi despre “intarirea” fondului de stabilitate- EFSF.

Divergentele dintre principalii lideri europeni- Franta si Germania au impiedicat insa gasirea unor solutii in ciuda vointei politice comune de a iesi din criza. O parte din datoria Greciei va fi stearsa. Vedem cat, vedem cum

Ponderea datoriei statului elen in PIB va atinge un maxim de 186%, potrivit unui raport al Comisiei Europene şi ar putea ajunge la 200%. Dacă stergerea datoriei va fi facuta in limita stabilita in iulie- 21%, Grecia ar avea nevoie de o finantare de 450 miliarde de euro pana in 2020. Daca „haircutul” va fi de 60%, suma necesara salvarii grecilor coboara la 109 miliarde de euro, iar in 2010 raportul datorie/PIB ar fi de 110%. Oricum, indiferent ca discutam de state, banci sau investitori privati, toti cei care au imprumutat bani grecilor vor trebui sa isi asume pierderi consistente.

Pana acum, Greciei i s-a mai sters in istorie datoria de 5-6 ori, uneori