Ameninţată din nou de recesiune, România se confruntă cu pericolul real ca băncile străine să oprească finanţarea, iar liderii zonei euro ar trebui să găsească o soluţie de tipul fostului acord de la Viena extinsă la nivelul întregii Uniuni Europene pentru a preveni reduceri ale expunerilor pe ţările de la periferia UE şi a susţine continuarea creditării.
Dar mai pot fi convinse bănci precum Erste, Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Alpha Bank sau Eurobank să se angajeze că nu vor scoate bani din România şi vor continua să finanţeze statul şi economia acum când au nevoie de orice euro pentru propria lor recapitalizare? Cu girul FMI şi al Comisiei Europene, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au considerat în primăvară că acordul de la Viena care prevenise repatrieri de capital nu mai este necesar şi nu l-au prelungit. Acum situaţia se schimbă.
Profesorul Nicolae Dănilă, fost preşedinte al BCR, afirmă că pentru România se conturează "un pericol foarte mare" dacă demersul de recapitalizare a unui grup de 50 de bănci "sistemice" din zona euro s-ar solda cu vânzări de active sau tăieri ale finanţărilor pentru acordarea de credite.
"Cu siguranţă printre băncile pentru care se va stabili majorarea capitalului vor fi şi bănci cu prezenţă locală, iar modul în care vor fi realizate majorările va depinde de forţa şi de voinţa acţionarilor. Dacă nu se ajunge la o soluţie extinsă la nivelul Uniunii Europene pentru menţinerea expunerilor, pericolul va fi foarte mare pentru România pentru că deja suntem aproape de recesiune, nu avem confinanţare pentru fonduri UE şi ar mai apărea şi riscul ca băncile să oprească finanţarea."
El crede că un nou "acord de la Viena" prin care principalele bănci străine cu prezenţă locală s-au angajat în 2009 să menţină expunerile pe România ar fi insuficient de această dată, rep
