Sâmbătă, Vladimir Alexandrescu declara într-o conferinţă de presă că "Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune". Şeful său spune însă că oficialul "A mers puţin mai departe şi a exprimat din grabă sau dintr-o pregătire insuficientă faptul că nu se va lua amendă. Refuzul populaţiei de a furniza informaţii despre Codul Numeric Personal, limba maternă sau naţionalitate, este ilegal. Nicio persoană nu mai este autorizată să de declaraţii care exced comunicatele Comisiei Centrale pentru Recensământ".

Acum recenzorii se întorc să ia CNP-ul de la persoanele care nu au dorit să-l declare ca urmare a declaraţiilor apărute în presă.

Peste 9, 8 milioane de persoane au fost recenzate, în primele patru zile. Mulţi dintre acestea au refuzat să dea CNP-ul, după declaraţiile făcute, sâmbătă, de reprezentantul INS.

Colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.

Astfel, articolul 2, alin. (1) "Persoanele sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ.

(2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi."

Şeful INS a mai explicat că "Subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi - ultima secţiune d