Mult mai puţin complicat decât metodele utilizate în prezent, procedeul pus la punct de specialiştii de la Universitatea din Maine, SUA, are ca rezultat un compus de tipul petrolului brut, care ar putea fi apoi supus rafinării, obţinându-se benzină, motorină ori chiar kerosen.
Se porneşte de la resturi de lemn, rezultate din tăierile de copaci - crengi sau porţiuni de trunchi care nu pot fi folosite pentru obţinerea de cherestea ori hârtie.
Primul pas este tratarea lemnului cu acid sulfuric, care degradează zaharurile complexe, de tipul celulozei, rezultând un amestec acid de compuşi organici.
În cea de-a doua etapă, amestecul este tratat cu hidroxid de calciu, la temperatură înaltă (450 grade Celsius), un proces care îndepărtează din amestec oxigenul, care ar afecta eficienţa combustibilului.
Ceea ce rezultă este un amestec lichid de hidrocarburi asemănător petrolului.
Fiecare tonă de celuloză procesată generează 1,25 barili echivalent petrol. (Barilul echivalent petrol - barrel of oil equivalent , BOE - este o unitate de măsură a energiei, folosită pentru a caracteriza energia chimică a combustibililor. 1 BOE este egal cu energia chimică eliberată prin arderea unui baril de petrol - 159 litri).
Deşi cercetările sunt abia la început, rafinând produsul specialiştii au putut obţine, până în prezent, benzină cu cifra octanică 82.
Deoarece nu foloseşte nici bacterii, nici catalizatori, procesul este relativ ieftin, deşi nu mai ieftin, deocamdată, decât rafinarea petrolului extras din zăcăminte. Însă, dacă preţul petrolului va creşte, procedeul ar putea deveni rentabil, mai ales în zonele împădurite, unde se fac exploatări forestiere din care rezultă cantităţi mari de masă lemnoasă.
Sursa: Descopera.ro
Mult mai puţin complicat decât metodele utilizate în prezent, procedeul pus la punct de specialiştii de la Univ
