Scandalul "obligativităţii care nu-i de fapt obligativitate" a declarării codului numeric personal la recensământ a făcut ieri o victimă la nivelul Institutului Naţional de Statistică: purtătorul de cuvânt al INS şi director adjunct Vladimir Alexandrescu a fost demis din funcţia de comunicator al instituţiei fiind acuzat de preşedintele Vergiliu Voineagu că a dezinformat atunci când a susţinut că nu este obligatorie declararea CNP-ului şi că a fost "insuficient pregătit". Mai mult, Voineagu a anunţat că recenzorii se vor întoarce la persoanele care nu şi-au declarat CNP-ul şi, în cazul în care vor refuza, acestea vor fi amendate. Reacţia directorului Voineagu ridică semne de întrebare cel puţin din punctul de vedere al reacţiei întârziate, ea venind la cinci zile de la declaraţia iniţială a lui Vladimir Alexandrescu dată Jurnalului Naţional în care anunţa că nu eşti obligat şi nu vei fi amendat dacă nu declari CNP-ul, dar cu condiţia de a răspunde la toate celelalte întrebări din chestionar. "Refuzul de comunicare a datelor este sancţionat contravenţional, dar dacă nu declaraţi doar această informaţie (CNP-ul), dar le declaraţi pe toate celelalte, nu s-ar interpreta ca sancţiune", ne declara joi, 20 octombrie, Vladimir Alexandrescu. El explica atunci pentru Jurnalul Naţional că, în cazul în care o persoană refuză să-şi declare CNP-ul, nu riscă o amendă "în mod expres", codul numeric personal fiind ulterior "recuperat" din alte baze de date şi astfel informaţia care va merge la prelucrare la INS va fi completă.

INS a precizat a doua zi, vineri, într-un comunicat de presă, că există bază legală pentru colectarea codului numeric personal şi că persoanele sunt obligate să furnizeze datele şi informaţiile prevăzute în formularul de recensământ.

Ziua următoare, sâmbătă, Vladi­mir Alexandrescu a reluat public într-o conferinţă de presă declaraţi