România este a patra ţară din lume din punctul de vedere al vulnerabilităţii în cazul în care băncile din zona euro decid să-şi reducă expunerile, cu un nivel al datoriilor către aceşti creditori de circa 38% din PIB, potrivit unei analize a britanicilor de la Barclays bazate pe datele Băncii Reglementelor Internaţionale.

Cea mai vulnerabilă este Ungaria, ale cărei datorii faţă de bănci europene se apropie de 80% din PIB, urmată de Marea Britanie şi la o distanţă semnificativă de Polonia, cu peste 40% din PIB.

Conform estimărilor autorităţii bancare europene, băncile din zona euro ar avea nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro. De unde să ia aceşti bani şi cu ce costuri? Precedentele majorări operate în ultimii trei ani au arătat cât de dificil este de strâns bani de la acţionarii existenţi sau de pe piaţa de capital şi tocmai din acest motiv s-a ajuns la implicarea statelor sau a unor acţionari din afara Europei.

Analiştii Barclays consideră că în acest context una dintre opţiunile pe care băncile le pot lua în calcul o constituie reducerea expunerilor de pe alte pieţe pentru ajustarea bilanţurilor.

"Există indicii empirice care sugerează că în ultima săptămână mai multe bănci europene au recurs la repatrieri de capital, însă dovezile palpabile sunt foarte puţine."

Datele statistice privind gradul de vulnerabilitate nu fac decât să arate unde a dus modelul de banking practicat în ultimul deceniu pe principalele pieţe din regiune în care băncile din zona euro au ocupat poziţii dominante şi nu au făcut decât să acopere foamea de finanţare cu fonduri din Vest mai ieftine. România a intrat în acest curent mai târziu decât Ungaria şi Polonia, iar criza a retezat spirala creditării, însă chiar şi aşa a fost suficient ca să ajungă la o dependenţă dramatică faţă de băncile zonei euro.

Singurul element care susţine R