Reuniunea liderilor europeni de ieri a avut o miză mare pentru bănci, care au fost măcinate în acest an de criza datoriilor suverane. Tabloul sistemului bancar european este cutremurător: există creditori foarte mari, lideri pe plan naţional, ale căror acţiuni au scăzut de la începutul anului cu peste 90%, şi deşi sunt vândute pe câţiva cenţi, nu se găsesc cumpărători interesaţi.
Estimările de dinainte de summitul de ieri indicau că băncile va trebui să suporte pierderi de aproximativ 140 mld. euro în urma planului prin care liderii politici europeni intenţionează să scape guvernul de la Atena de o parte din povara datoriilor acumulate.
Măsurile fără precedent convenite la summitul UE
Suma provine dintr-un calcul simplu care nu ţine cont de dezbaterile prelungite ale politicienilor europeni care au amânat în permanenţă luarea unei decizii finale cu privire la soarta băncilor şi a Greciei.
Tergiversările, generate şi de bancherii care nu voiau să audă de pierderi mai mari de 40% din investiţiile făcute în titluri elene de stat, au costat alte miliarde de euro care, deşi nu sunt vizibile în bilanţurile băncilor, se regăsesc în cotaţia acţiunilor de pe bursă.
În plus, criza datoriilor suverane a făcut deja o victimă în rândul creditorilor Greciei: instituţia de credit francezo-belgiană Dexia a fost salvată la începutul lunii de guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului pentru a preveni un colaps bancar care ar fi putut trimite la pământ sistemul financiar european.
Totuşi, băncile greceşti sunt de două ori mai afectate decât ceilalţi creditori ai zonei euro.
În primul rând, ele au cea mai mare expunere faţă de Grecia, economie care se află pe nisipuri mişcătoare şi are nevoie ca de aer ca Europa să îi întindă din nou o mână de ajutor pentru a supravieţui crizei, care totalizează 50 mld. euro.
În al doilea rând, băn
