„Cearta sfinţilor“ – aşa a numit Liviu Ciulei „procesul“ prin care, în 1972, a fost interzis la Bulandra spectacolul Revizorul, în regia lui Lucian Pintilie, şi urmările acestei interziceri, printre care şi plecarea lui Ciulei din funcţia de director al Teatrului Bulandra, pe care-l condusese un deceniu. Acesta a fost sfîrşitul unei epoci a scenei româneşti – un sfîrşit care i-a aruncat, pe Pintilie ca şi pe Ciulei, în vîltoarea unei cariere internaţionale. Ciulei s-a întors în teatrul românesc după 1990, iar Pintilie, niciodată. Acum Liviu Ciulei ne-a părăsit pentru totdeauna. În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2011, regizorul de teatru şi film, actorul, scenograful şi profesorul Liviu Ciulei s-a stins din viaţă, la 88 de ani, într-o clinică din München, Germania. Liviu Ciulei s-a născut pe 7 iulie 1923, ca fiu al unui cunoscut avocat şi arhitect, a studiat teatru şi arhitectură, debutînd ca actor în 1946, în Visul unei nopţi de vară de la Teatrul Odeon, şi ca regizor în 1957, cu Omul care aduce ploaia de Richard Nash, la Teatrul Municipal (acum Teatrul Bulandra) din Bucureşti. A lucrat mult ca scenograf (şi nu doar al propriilor spectacole), construcţia vizuală rămînînd centrală de-a lungul întregii sale creaţii. În 2008, la împlinirea a 85 de ani, în semn de omagiu pentru Liviu Ciulei, a fost lansat albumul Cu gîndiri şi cu imagini (la care a contribuit fundamental colaboratorul de lungă durată al regizorului, secretarul literar Mihai Lupu), sinteza în fotografii şi texte a unei cariere de 50 de ani. Unul dintre marii creatori de teatru şi film din România, Ciulei s-a aflat în inima celui de-al doilea val al teatralizării, în anii ’60, nu doar prin spectacolele sale – celebru fiind Cum vă place şi Furtuna după Shakespeare, ci şi prin intervenţii teoretice publicate, în general, în revista Teatrul. Aici a publicat, în 1956, antologicul eseu despre Teat