O splendidă carte-album-carte de învăţătură se dovedeşte Ochiul fotografului. Compoziţie şi design pentru cele mai bune fotografii (Editura Litera, 2011, traducerea Ioana Pricop, redactor, Mona Apa, frumos nume ce ar putea reţine atenţia celor care se ocupă cu literatura) şi aparţine unui personaj pe care-l descopăr cu totul întîmplător.

Este un fotograf-scriitor cu un nume absolut banal. Michael Freeman. Este celebru în toată lumea, are publicate peste 100 de lucrări, dintre care 20 de cărţi despre arta fotografică, dar şi volume de însemnări de călătorie, arhitectură şi în special artă asiatică. Faptul că nu există date biografice certe m-a făcut curioasă. Am găsit doar un interviu unde, printre rînduri, mai putem ciupi cîte ceva. Ar putea fi născut în 1936 (dar şi în 1945, există vreo şase cu numele Michael Freeman), a umblat enorm (şi cu folos) prin lume (faptul că se trage de şireturi cu un prieten american, fost ambasador în Sudan, care nu e de acord cu politica oficială a Departamentului de Stat, va conduce la apariţia unei cărţi-album, chiar în curînd, Sudan. The Land of the People – detalii pentru cei interesaţi şi un excelent interviu cu autorul pe Andrew Gibson Blog. Writer&Fine Art Photographer), ceea ce ne-ar face să credem că fotograful nostru nu e/a fost doar un simplu artist al aparatului foto… Sărim peste aceste supoziţii legate de biografia lui Michael Freeman, care devine el însuşi un misterios personaj, şi apreciem minunatele lui fotografii. Care sînt însoţite de excelente sfaturi, sugestii şi comentarii. Dacă Freeman a început să fotografieze cu un Hasselblads – faimoasă marcă, pe vremea bunicilor, ca şi Kodak…– după 2000 a trecut, ca tot omul, pe fotografia digitală. Care presupune o altă tehnică a compoziţiei, a jocului umbrelor şi culorilor, a încadrării, a selecţiei temelor, expunerea, focalizarea, instantaneul, toate trebuie bine