Eleganţa Regelui şi a Principesei MargaretaPentru românii de vârsta a doua, amintirile părinţilor şi bunicilor au devenit basmele copilăriei lor, spuse pe înserat, aproape în şoaptă, pentru că tot ce fusese frumos şi bun trebuia să dispară chiar şi din memoria oamenilor. Regele şi regalitatea reprezentau în cărţile noi de istorie câteva rânduri care vorbeau despre abdicare şi despre plecarea Curţii regale în exil. Pentru tinerii de azi, figura regelui a fost estompată de manualele de istorie "alternative", în care adevărul istoric este prezentat după o concepţie-colaj "exotică", conform căreia domnitorii noştri stau alături de prezentatoare TV şi politicieni "post-decembrişti".
Toate generaţiile, însă, îşi pot reconsidera în aceste zile cunoştinţele şi amintirile pentru că Majestatea Sa Regele Mihai trăieşte azi în România şi acceptă cu demnitate şi mândrie interioară să fie sărbătorit de către "românii şi româncele" regatului său la împlinirea vârstei venerabile de 90 de ani. În discursul de zece minute din Parlamentul României, Regele Mihai a vorbit pentru noi, despre noi, despre cum am fost noi şi, mai ales, despre cum vom fi din nou noi, românii. A
fost o reverenţă adusă de către Majestatea Sa istoriei noastre scrisă cu sângele eroilor, a fost o a doua reverenţă adusă bătrânilor şi copiilor, dar a fost şi o a treia reverenţă adusă României şi întregului ei popor atât de încercat. Şi pentru o singură zi, basmul povestit din generaţie în generaţie a devenit realitate. Şi pentru o singură zi, am fost un popor interbelic, elegant şi civilizat.
Şi într-o singură zi, venerabilul nostru Rege ne-a redat demnitatea şi ne-a adus aminte care ar trebui să ne fie valorile şi reperele. Academicienii noştri, atâţia câţi ne-au mai rămas, se străduiesc în aceste timpuri să ne "înapoieze" istoria adevărată, pentru ca generaţiile de acum, dar şi generaţiile car