Tot mai mulţi copii şi nepoţi americani ai supravieţuitorilor Holocaustului şi-au depus, în ultimii ani, actele necesare pentru a obţine cetăţenia germană. Unii au nevoie de ea doar pentru a se stabili în alte state din Uniunea Europeană, dar există şi excepţii, potrivit publicaţiei germane \"Der Spiegel\". Sursa: DER SPIEGEL

Donna Swarthout (52 de ani) îşi aminteşete că, atunci când era mică, le punea adesea bunicilor din partea tatălui întrebări despre Germania, ţara din care aceştia fugiseră în urmă cu mai mult de două decenii. Spre dezamăgirea copilei, bătrânii preferau să nu vorbească despre viaţa în Altwiedermus, un sat de lângă Frankfurt în care aveau mica lor afacere - o tăbăcărie - şi nici despre persecuţiile îndurate de comunitatea evreiască din regiune.

Ajunşi în America, bunicii Donnei s-au stabilit în New York. Bunicul şi-a găsit de lucru ca şofer de taxi iar soţia acestuia confecţiona haine pentru păpuşi. Fiul lor, tatăl Donnei Swarthout, a absolvit City College şi a lucrat ca inginer.

Ce spune Constituţia Germaniei

Donna nu şi-a pierdut interesul pentru Germania odată cu trecerea anilor şi, în 2010, şi-a depus dosarul pentru a obţine cetăţenia germană. "Întotdeauna m-am simţit nemţoiacă. Probabil mai mult nemţoiacă decât evreică", spune Swarthout.

Conform articolului 116 al Constituţiei Germaniei, o persoană căreia i-a fost retrasă cetăţenia în timpul regimului nazist, "din motive politice, rasiste sau religioase", poate solicita redobândirea acesteia. Prevederea se aplică şi în cazul descendenţilor din diaspora ai victimelor regimului nazist şi nu îi obligă pe aceştia să renunţe la cetăţenia actuală.

În 2010, 815 evrei americani au solicitat să devină cetăţeni germani, un număr mai mare de cereri venind doar din Israel: 1.459

Nathalie Tauchner, directorulul German Citizen Project din Ne