Grecia a obtinut din partea liderilor europeni, saptamana aceasta, "creditul" pentru salvarea situatiei sale financiare, insa apare intrebarea: Ar fi fost mai bine pentru toti ca Grecia sa paraseasca Uniunea Europeana?
"Consecintele crizei din Grecia sunt supraevaluate", crede Jeffrey Miron, lector la catedra de economie a universitatii Harvard, citat de BBC.
Parlamentul grec a adoptat noi masuri de austeritate - concedieri in sectorul public, taxe mai mari si drepturi de negociere reduse pentru sindicate - in speranta ca va primi mai multe fonduri de la Uniunea Europeana. Poporul grec a raspuns prin proteste violente si greve.
Intrebarea pentru Grecia era daca sa continue calea pe care a pasit recent - eforturi sustinute pentru austeritate, care ar reduce cu putin deficitul, insa ar aduce fonduri de la Uniunea Europeana - sau sa recunoasca, in final, ceea ce e evident: ca este in incapacitate de plata, sa renunte la euro si sa mearga pe drumul sau.
Daca Grecia ar fi dat faliment, tara ar fi fost "usurata" de dobanzile zdrobitoare pentru datoria sa, lasand-o cu un deficit primar relativ modest, care exclude dobanzile usturatoare cu a caror plata elenii se confrunta acum.
Intr-un asemenea scenariu, presiunea pentru austeritate ar fi scazut. Asta ar fi permis Greciei sa aleaga politici care sa incurajeze cresterea economica, mai degraba decat pe cele care urmaresc scaderea deficitului, dar intarzie cresterea prin impunerea unor taxe mai mari.
Abandonand euro si adoptand o moneda evaluata corect, Grecia si-ar fi putut restaura competivitatea internationala. Asta inseamna mai multa cerere de munca atat din tara, cat si din afara ei.
Potentialul negativ al unei intrari in incapacitate de plata ar fi fost acela ca, pentru o perioada, ar fi pierdut accesul la piata de credite.
Nu
