Tubultoc, Ursu, Cârjalul și Cotovschi au fost, pentru un secol și jumătate, capii lumii interlope din capitala guberniei basarabene. Vezi cum erau tratați tâlharii prinși de către autoritățile vremii.

Cunoscut pentru oamenii gospodari din zonă, mai târziu pentru boierii de la începutul secolului al XIX-lea şi elitele culturale de la început de secol XX, Chişinăul n-a fost vreodată un oraş de sfinţi. Bandiţii şi tâlharii au existat dintotdeauna în această zonă. Acţionau cu precădere vara şi toamna, când ştiau că moşierii fie îşi vând animalele în târg, fie agonisesc bani de pe alte bunuri.

„Capii bandelor de tâlhari primeau informaţii cum că un anume conac e bun şi boierul are bani. Sau că a vândut roada şi vitele pentru carne. Astfel, ştiau unde şi când să atace", spune istoricul Iurie Colesnic.

Citește și:

Vezi cum arătau tramvaiele de altădată și cât costă amenajarea liniilor de metrou FOTO & VIDEO

Capitala, de la origini și până în prezent

Citește despre vechiul pavilion cultural dedicat regelui Mihai I al României. Află cum a fost amenajat Dendrariumul! GALERIE FOTO

Boierii aveau pază numeroasă, iar un jaf reuşit făcea mare vâlvă printre chişinăuienii vremii. Primul tâlhar cunoscut în istoria oraşului a fost Tubultoc. Haiducul acţiona prin Chişinău şi în sudul Basarabiei, la început de secol XIX.

„Există o legendă. Datorită renumelui avut, mai multe cete de bandiţi se prezentau ca fiind ale lui Tubultoc. Într-o zi, însuşi Tubultoc a venit spre Chişinău într-o trăsură boierească plină cu bani şi având la dânsul un topor. Când hoţii care i-au prădat căleaşca au văzut cu cine au de-a face, au renunţat să se numească din banda lui", precizează folcloristul Grigore Botezatu.

CUM ERAU PEDEPSIŢI TÂLHARII

Un alt caz celebru a fost cel al banditului Gheorghe Cârjalul. Îl găsim cu numele de Cârjaliu în