Drapelul liturgic al lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei a fost adus şi la Muzeul de Istorie de la Ploieşti unde va fi expus până pe 15 decembrie. Piesa realizată în anul 1500 este printre puţinele obiecte păstrate din timpul domniei lui Ştefan al III-lea (cel Mare) şi, din acest motiv, a fost asigurată de către Muzeul Naţional de Istorie pentru suma de 7,5 milioane de euro.

Stindardul constituie o piesă de broderie liturgică bizantină de la sfârşitul secolului al XV şi începutul secolului al XVI-lea având dimensiuni de 124 de cm pe 95 de cm. Drapelul a fost realizat la ordinul domnitorului Ştefan în 1500 şi era arborat la sfinţirea bisericilor. „Trebuie să precizez de le bun început că acest sindard este unul liturgic şi nu este unul de luptă, cum greşit s-a mai enunţat. Este printre puţinele obiecte care s-au mai păstrat din vremea lui Ştefan, deşi domnia sa a fost extrem de lungă, peste 47 de ani. Prin nu se ştie ce întâmplare, drapelul a ajuns în custodia mănăstirii Zografu de la Muntele Athos, şi a stat acolo până în perioada Primului Război Mondial, când prin intervenţii diplomatice statul român a reuşit să-l recupereze cu ajutorul statului francez, în 1919", ne-a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie. Mostră de artă medievală românească Potrivit specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie, steagul este o piesă complexă realizată în tradiţia bizantină în care s-au implicat mulţi artişti ai vremii, având sute de mii de cusături pe mătase roşie-purpurie. Desenul care-l reprezintă pe Sfântul Gheorghe pe un tron având la picioare un balaur cu trei capete, este umplut cu fir de mătase şi de argint pentru a căpăta relief. De asemenea broderia era împodobită cu 16 pietre preţioase şi perle, care s-au pierdut. Pe cealaltă parte a steagului era brodată scena Înălţării Domnului, cusătură care nu s-a mai păstrat. De ju