Decizia BNR de a scădea cu 0,25% dobânda de politică monetară, la nivelul de 6% pe an a fost dictatră probabil de nivelul de inflație 3,45%, minimum atins de România din 1990. Surpriză pentru piața bancară, decizia băncii centrale nu va avea însă un puternic efect în piață decât doar dacă va fi corelată cu alte măsuri de politică monetară, gen scăderea rezervelor minime obligatorii.
Radu Crăciun, director de investiții al Eureko, speră că această decizie va fi un benefică pentru sistem, dar crede că reducerea a venit puțin cam târziu. “Totuși, cu o floare nu se face primăvară! Ca această măsură să aibă într-adevăr efect, ca băncile să dea din nou drumul la credite, scăderea dobânzii ar trebui să fie însoțită de reducerea rezervelor minime obligatorii în lei ale băncilor comerciale la BNR, deoarece să mai vorbim de finanțare în valută ar fi total nerealist atât timp cât aceste surse de finanțare dispar”, subliniază Crăciun.
Vlad Muscalu, economist ING Bank, spune că această surpriză lansată astăzi de BNR a avut ca prim efect, pe termen foarte scurt, o ușoară depreciere a leului, de la 4,34 la 4,35 lei pentru un euro. Totuși, “îmi este greu să cred că vor fi influențate dobânzile pe termen lung, poate doar cele de pe interbancar pe termen scurt”.
Oricum, majoritatea analiștilor sunt de părere că băncile nu vor fi convinse așa ușor să dea credite, cu atât mai mult cu cât turbulențele de pe plan internațional continuă.
