- Social - nr. 885 / 3 Noiembrie, 2011 Manastirea Simonpetra - Hram Nasterea Domnului (25 decembrie) Prin uluitoare nevointe, amintind de fantasticele constructii monastice ale Meteorei, Manastirea Simonpetra rezista intemperiilor vremii pe un picior de stanca in sapte etaje. Desigur, situarea ei semeata deasupra unei prapastii de sute de metri o recomanda ca cea mai indrazneata cladire din Athos, ai carei vietuitori rupti de lume isi trag alimentele prin intermediul scripetelui si funiilor. Manastirea este expresia unei vedenii a intemeietorului sau, Simon, care o zideste dupa ce, in noaptea de Craciun, viseaza ca o stea se cobora deasupra unei stanci unde sta el. De la el se numeste Simonpetra, adica "Piatra lui Simon”. Cine este binecuvantat a o vizita se poate inchina la moastele Sf. Ana, Sf. Pavel, Sf. Pantelimon, Sf. Trifon, Sf. Modest. De-a lungul vremii, mai putin dupa incendiul din 1891, intotdeauna monahii de aici se sprijina pe ajutoarele banesti si metoacele romanilor. Prima legatura cu vietuitorii de la Simonpetra, cu ocazia Praznicului de la Curtea de Arges, o stabileste domnitorul Neagoe Basarab, dupa care, in 1540, Radu Paisie – fiul nelegitim al lui Radu cel Mare – daruieste bani si satul Scurtesti. La acest sat, in 1570, se adauga satul Dragomirnei in timpul lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanul. Facand nota discordanta exceptionala, in imprejurarile arderii din temelii a manastirii in 1580, domnitorul Mihai Viteazul devine mare ctitor al Manastirii Simonpetra. El reuseste sa o renoveze complet, inzestrand-o cu 14 sate (13 cumparate personal cu 472.000 aspri, iar unul daruit de sotia sa Stanca) si inca doua ale fiicei sale Florica. Marele sprijin domnesc este completat de inchinarea Manastirii Mihai-Voda si de o Evanghelie slavona foarte pretioasa. Desi refacuta, manastirea contracteaza mari datorii, ceea ce il face pe cunoscutul ascet Paisie