Efectele crizei financiare se răsfrâng și asupra angajamentelor României față de NATO. Potrivit acestora, numai modernizarea flotei costă 1,5 miliarde euro, dublul bugetului MApN.

Chiar dacă s-a vorbit, încă din 2009, de necesitatea modernizării celor două fregate - Regele Ferdinand și Regina Maria -, de obligativitatea ca România să își îmbogățească marina militară cu patru vânătoare de mine și patru corvete, Ministerul Apărării a sistat toate investițiile în aceste lucrări convenite cu NATO, din cauza lipsei finanțărilor.

Motivația prezentată investitorilor de pe plan intern și internațional este declanșarea crizei financiare și incertitudinea ieșirii din aceasta. Mai mult, angajamentele României față de NATO prevăd alocarea unui buget de 2,38% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN). Criza financiară a făcut însă imposibilă respectarea acestor angajamente, fapt recunoscut și de președintele României, Traian Băsescu.

Înainte de începerea summitului NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010, Traian Băsescu a declarat că România nu își respectă angajamentele financiare față de NATO pentru înzestrarea armatei și că țara noastră nu își va mai putea proteja spațiul aerian, începând din 2013, din cauza că nu a avut posibilitatea să își modernizeze flota aeriană.

Bugetul alocat MApN în 2011 este de 4,75 miliarde de lei, cu aproape 30% mai mic decât cel din 2010. Anul trecut, ministerul a beneficiat de un buget de circa șapte miliarde de lei, reprezentând aproximativ 1,3% din PIB, față de cel puțin 2,38 de procente convenite cu NATO și catalogate la vremea respectivă de fostul ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, drept „o iluzie“.

După avioane, rămânem fără fregate

În condițiile în care în 2011 am putea avea un PIB de 138 de miliarde de euro, pe baza estimării Comisiei pentru Prognoză priv