Sexxxpo s-a dorit a fi un pas înainte în ceea ce priveşte târgurile erotice de la noi. S-a numit Sexxxpo pentru că este organizat la Romexpo, într-un spaţiu generos, în care spectatorii din public să nu se mai calce în picioare în timpul reprizelor de streaptease. O măsură inutilă, de altfel, pentru că la Sexxxexpo nu s-a pus accentul pe striptease, ci pe coregrafie.

La prima aruncătură de ochi, Sexxxpo este un spaţiu gol de 1.200 de metri pătraţi. Abia când mijeşti şi al doilea ochi începi să vezi oamenii. Unul lângă o dansatoare, doi lângă vibratoare... Socotindu-i şi pe cei refugiaţi la bar, sunt cam 20 în total.

Înainte de începerea târgului, organizatorii vorbeau de spectacole ce vor aduce mai mult a teatru modern, decât a chiloţăreală. Ba chiar îi avertizau pe iubitorii de operă că ceea ce vor vedea pe scenă va arăta întocmai ca un spectacol de la Ateneu, doar că nu de două ore, ci de cinci minute.

Confruntaţi cu rafinamentul evenimentului, cei 20 şi puţini de spectatori veniţi la Romexpo încercau să se adapteze cum pot la situaţie. Mulţi veniseră cu trenigurile bune, branduite cu D&G, alţii se lăsaseră deja la tricou, ca să-şi etaleze eleganele tatuajele.

Păreau, însă, rătăciţi. Scena era încă goală, iar în afară de două standuri cu vibratoare nu era altceva de văzut decât cu un băiat musculos şi o fată în chiloţi şi sutien suiţi pe nişte cuburi, care se mişcau ritmic de pe un picior pe altul, în încercarea de a emana senzualitate.

Într-un final începe şi primul spectacol al serii. Amatorii de teatru modern şi operă condensată ciulesc urechiile, restul publicului se apropie de scenă gata să filmeze şi să fotografieze.

Momentul artistic se intitulează „Soldaţii” şi constă în nişte băieţi şi fete îmbrăcaţi în soldaţi care stau într-un genunchi pe scenă, cu pumnul în barbă, ca nişte gânditori de la Hamangia şi se ridică uşur