Liderii din zona europeana par sa creada ca banii din afara Europei i-ar putea ajuta sa-si rezolve problemele, insa aceste probleme pot fi controlate numai din interior, sugerand astfel ca nu si-au pierdut nervii, sau macar simtul politic.
Beijingul a iesit clar in fata in ultima perioada, cum Uniunea Europeana i-a dat o lovitura uriasa de propaganda, permitand Chinei sa se prezinte ca elementul cheie pentru stabilitatea financiara globala si sa castige rolul de parghie pe plan politic si comercial, pe cheltuielile Europei, opineaza Wall Street Journal.
Cererea de capital strain intra in conflict si cu ingrijorarea Europei fata de Japonia, care incearca sa-si slabeasca yenul, cumparand partial si euro.
Cererile de ajutor ale Europei sunt cu atat mai derutante cu cat Franta este cea care gazduieste summitul G20. Presedintele Sarkozy a vorbit la telefon cu presedintele Hu Jintao, incercand sa convinga liderii chinezi sa investeasca in bugetul de salvare, tocmai fiindca e un mijloc prin care se poate trece peste diferentele de politica ale membrilor zonei euro. Intre timp, Klaus Regling, seful Fondului European pentru Stabilitate Financiara, a jucat rolul calugarului cersetor in Asia, luandu-si castronasul de cersit prin capitalele zonei.
Injosirea Europei vine la doar cateva saptamani dupa ce liderii europeni nu au reusit sa managerieze iesirea din criza. Primul ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, a incercat sa forteze managerii rezervelor externe chineze sa cumpere obligatiuni italiene, determinandu-l pe premierul Wen Jingbao sa ceara Europei sa-si rezolve problemele inainte sa ceara bani Chinei.
Nimeni nu ar trebui sa dea vina pe China pentru acest joc. In trecut, chinezii pareau sa castige prieteni europeni comentand pozitiv despre obligatiunile portugheze si spaniole, fara sa dea, in schimb, foarte mul
