Cine nu a citit Fundatia lui Asimov gaseste o scurta descriere aici. E vorba de o serie de romane care au la baza ideea salvarii cunoasterii omenirii cand civilizatia incepe sa se destrame, scrie Dan Selaru, pe blogul lui.
Totul incepe de la un matematician, Hari Seldon, care vede istoria omenirii ca un proces care poate fi descris matematic, pentru ca este guvernat de legi matematice care pot fi intelese si folosite pentru a prevesti viitorul.
Cei cu teoria conspiratiei sa se abtina, nu despre asta e vorba. Am explicat in cateva articole ca nu cred in nicio teorie a conspiratiei de genul grupului de initiati care vor Guvern mondial ca sa... si de aici fiecare conspirationist are varianta proprie. Si nu cred, nu pentru ca nu ar exista personaje care sa incerce asa ceva, ci pentru ca lumea e prea complexa ca sa se lase manipulata de mintile alea diabolice.
A intelege un fenomen nu e similar cu a-l controla. Stim ce e un cutremur dar nu putem sa controlam producerea lui.
Ar fi interesanta o lume in care un grup credibil de oameni de stiinta ar emite scenarii despre viitor, fiecare scenariu cu probabilitatea lui? Ce se intampla ar fi un joc al probabilitatilor. Nu am mai avea decat sa asteptam sa vedem care din variante are loc. Asta la nivel global, planetar, la nivel individual, personal, totul ramane asa cum stim. Ar fi interesant?
Asemenea idei nu sunt noi si, sa nu mintim, fiecare dintre noi proiectam viitorul personal si al lumii care ne inconjoara in fiecare zi. Unii sunt mai buni in acest demers, altii nu. Fiecare suntem un Hari Seldon, subiectiv.
De obicei proiectam un viitor luminos, un viitor in care toate ne merg bine, toata lumea e fericita si orice e realizabil. Si aici intervin oamenii care si-au dat seama ca modul optimist de a gandi, mai ales al tinerilor, poate sa conduca la vanzari mai