Preferă weekendurile cu vreme bună, au obligatoriu nevoie de garaj și sunt greu de găsit. Mașinile de epocă sunt la fel de valoroase ca aurul. „Colecționarii știu de ce“.
În urmă cu zece ani, Ovidiu Ionescu, de profesie inginer, a decis să înceapă un business ușor atipic pentru România: restaurarea de mașini vechi. Atipic pentru că, la vremea aceea, nu exista o piață – nu erau atestate nici măcar 100 de mașini de epocă. Iar din punctul ăsta de vedere, țara noastră se afla cu mulți ani în urma altor țări. Dorința lui a venit mai mult dintr-o pasiune de a transforma o „epavă“ într-o bijuterie. A început timid, cu câteva automobile „șlefuite“ pentru prieteni, și a ajuns acum să aibă solicitări din partea unor „personalități“ din mai multe domenii – oameni de afaceri, sportivi, străini. Se ferește să dea nume, discreția fiind un element esențial în acest business. „Sunt persoane care au descoperit bucuria de a conduce un automobil docil, în cele mai multe cazuri, care nu te cenzurează ca șofer“, face el o scurtă descriere a celor care au trecut pe la Oldtimer Studio, atelierul din Balotești, unde Ionescu lucrează cot la cot cu „meșterii“ săi. Altfel numărul mașinilor restaurate de el nu ar fi ajuns la 70, cele mai multe produse în perioada 1917 – 1975.
Iar pentru anul acesta ambițiile sunt mari: „se șlefuiește“ de zor la alte 16 automobile, printre ele aflându-se și un Rolls Royce Silver Cloud 2, un Mercedes 190 SL, un Lamborghini 400, un Cadillac 1948, un Bentley MK6, dar și o mașină românească: ARO 241.
De unde pornește pasiunea oamenilor pentru mașini vechi? Dincolo de faptul că valoarea lor crește repede și sigur, cei mai mulți sunt nostalgici, sensibili la mirosul materialului și atenți la detaliile interiorului: lemn, piele, culori. „Această mișcare a prins la noi începând cu anul 2000, dar nu a avut un ritm alert, cu excepția u
