Mâine, 8 noiembrie, la ora 18.00, va avea loc la sediul Institutului Român de Cultură o dezbatere privind volumul „Cartea Roşie" de C.G. Jung, publicată la editura Trei.
Publicarea „Cărţii Roşii ne dă posibilitatea unei noi epoci în înţelegerea scrierilor lui Jung. Ne oferă o deschidere unică spre modul în care şi-a recuperat sufletul şi a constituit o psihologie. Ar putea să fie cea mai influentă scriere, nepublicată până în prezent, din istoria psihologiei.
„Anii în care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importantă a vieţii mele, în decursul căreia s-au decis toate lucrurile esenţiale. Atunci a început totul, iar amănuntele care au urmat sunt doar nişte completări şi lămuriri. Întreaga mea activitate ulterioară a constat în a elabora ceea ce ţâşnise în acei ani din inconştient şi mai întâi mş inundase, mă copleşise. A fost materia primordială pentru opera unei vieţi" - C. G. Jung.
Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise în 1957, în care se referă la deceniile când a lucrat la „Cartea Roşie", din 1914 până în 1930. Cu toate că se ştie de peste 80 de ani de existenţa ei, „Cartea Roşie" nu a fost niciodată publicată şi nici nu a fost pusă la dispoziţie publicului interesat, discipolilor şi succesorilor lui Jung. „Cartea roşie - Liber Novus" a fost editată de Sonu Shamdasani, cu traduceri din germană de Viorica Niscov, iar din engleză de Simona Reghintovschi.
De ce s-a întâmplat aşa veţi afla la întâlnirea de la ICR ce va fi moderată de gazdă, Horia Roman Patapievici, şi unde vor vorbi Andrei Pleşu, Mihaela Minulescu şi Vasile Dem. Zamfirescu. Accesul publicului este liber.
[fragment din introducere]
Ce se întâmplă când îţi „deconectezi" conştiinţa
Despre tehnica „imaginaţiei active" folosită de C.G. Jung în „Cartea roşie - Liber novus". Fragm