Restructurarea dură a companiilor rămase în mâinile statului nu mai poate fi evitată în următorul an.
Companiile de stat produc pagube directe egale cu 2-3% din PIB în fiecare an, precum şi pierderi de oportunitate chiar mai mari. Astfel, pierderile raportate anual se ridică la peste un miliard de euro iar restanţele la bugetul de stat depăşesc două miliarde de euro. La aceste pierderi se adaugă profiturile potenţiale neîncasate, a căror cifră este greu de estimat exact.
În România există în total 760 de firme de stat, în care lucrează 413.000 de angajaţi. Un sfert dintre companii, care angajează 116.000 de oameni, ar fi în faliment "de facto", potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Oficialii FMI au cerut Guvernului să prezinte o "foaie clară de parcurs" pentru privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi, precum şi pentru liberalizarea preţurilor gazelor naturale şi electricităţii la companii şi populaţie. Guvernul şi FMI au convenit numirea de manageri privaţi la nouă companii de stat în acest, pentru ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi.
În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare. Iată care sunt principalele ţinte ale FMI şi rezolvările propuse:
Compania Naţională a Huilei. Se află pe primul loc în topul datornicilor la stat, cu restanţe de aproape două miliarde de lei. CNH are 10.700 de angajaţi şi se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI. Volumul arieratelor companiei, la începutul acestui an atinge valoarea de 4,8 miliarde lei, fiind depăşită doar de CFR SA.
Procesul de reorganizare prin înfiinţarea a două mari companii energetice vizează includerea minelor viabile des