„La început s-a pus o astfel de discuţie, grecii erau de acord, dar n-am mai vrut noi din cauza atmosferei existente acum în fotbalul românesc, din cauza scandalurilor, şi a acţiunilor întreprinse de DNA. Nu vrem să jucăm în România şi să auzim înjurături din tribune“ zicea nea Piti, consemnat de presa.
In tavalugul problemelor care leagana fotbalul romanesc, nationala lui Piti a ales sa joace amicalele cu Belgia si Grecia in strainatate. Departe de climatul toxic si de ochii scrutatori ai presei, totul intru garantarea echilibrului psihic atat de necesar jucatorilor si staffului condus de el. Stim cu totii cat de mult lupta selectionerul pentru linistea grupului pe care-l conduce. Ceea ce nu-i un lucru rau, sa fim lamuriti! Nuantele care explica chestiunea tin de temperamentul actualului antrenor. Cel care refuza in general sa discute cu presa, sa dea explicatii, sa-i fie puse la indoiala deciziile, sa fie contestat. Argumentat au ba, nu conteaza!
Intr-o perioada in care nationala din cauza meciurilor prestate pana acum, nu mai are nicio miza, Piturca isi permite (atat de tipic pentru el), sa fie sfidator, arogant si chipurile bine intentionat. Nationala este a noastra, a tuturor, cu toate cusururile asumate sau nu. Injuraturile, ca si solidaritatea, iubirea onesta fata de tricolori, isi au rostul si retorica lor. Fiindca vin justificat pe fondul meciurilor jucate in bataie de joc, acestea fiind rodul convocarilor neinspirate, a strategiilor defectuoase, a lucrurilor facute amatoriceste, individualist si la plesneala. Strategia confiscarii echipei si mutarii ei peste hotare, nu schimba cu nimic fondul problemei. Este poate, doar asa, o smechereala, abila a ameti pe unii mai saraci cu duhul, si tradeaza fuga de adevar si totodata acceptarea acestuia cu responsabilitate.
Momentan merge treaba cu aruncatul pisicii, culpabilizarea Lucescului jr.