Casa în care se află această pensiune de familie este proprietatea doamnei Vauquer. E aşezată în josul străzii Neuve-Sainte-Geneviève, acolo unde terenul coboară către strada Arbaletei într-un povîrniş atît de repede şi de anevoios, încît numai rareori caii îl urcă sau îl coboară. Iată de ce domneşte o atît de deplină linişte peste toate aceste uliţe înghesuite între Domul Val-de-Grâce şi cel al Panteonului, două monumente care schimbă culoarea cerului, împrăştiindu-şi în văzduh răsfrîngerile aurii şi înnegurînd totul cu umbrele mohorîte pe care le aştern uriaşele lor cupole. (…) Faţada pensiunii dă către o grădiniţă, aşa încît casa cade în unghi drept pe strada Neuve-Sainte-Geneviève, de unde se vede tăiată parcă în toată adîncimea ei. De-a lungul faţadei, între casă şi grădiniţă, se întinde o cărare prunduită, în formă de jgheab, lată cam de un stînjen, din care porneşte o alee presărată cu nisip şi tivită cu muşcate, cu leandri şi cu rodii răsădite în ghivece mari de faianţă albastră şi albă. În această alee intri pe o portiţă, deasupra căreia e bătută o firmă, pe care scrie: „Casa Vauquer“, iar dedesubt: „Pensiune de familie pentru ambele sexe şi alţii“.La pensiunea Vauquer, pe strada Neuve-Sainte-Geneviève Suprapunînd pe un plan al Parisului din prima jumătate a secolului al XVIII-lea principalele categorii socio-umane din Comedia umană, dar şi amplasamentele centrale ale acţiunii, Franco Moretti (Atlas of the European novel, 1800-1900, Verso, 2009, p. 88) obţine o hartă amănunţită a Parisului Comediei, un instrument de considerabil ajutor analistului literar în descifrarea mecanismelor textuale balzaciene. În analiza topografică a autorului, cîteva observaţii interesează cu deosebire, căci ele vizează, pe de o parte, o repartizare a personajelor pe zone urbane, pe de alta, traseele care unesc aceste puncte; în primul rînd, Moretti observă că toţi tinerii