La șapte ani, Larisa a spus pentru prima dată ”mama” și ”tata”, nu înainte de a se asigura că nu supără pe nimeni cu o asemenea pretenție. Sursa: HHC/Petruț CălinescuSursa: HHC România/Petruț CălinescuSursa: HHC România/Petruț Călinescu

1 /.

Când instituțiile statului au decis să desființeze casele de copii moștenite din vremurile comuniste și să-i mute pe orfani în locuri mai primitoare, în care să simtă că au o familie, asistența maternală a fost una din opțiuni.

Practic, o familie ori o persoană trecută prin anumite filtre, se poate angaja ca mamă/tată pentru unul ori mai mulți copii. În prezent, în sistemul de protecție se află 67.000 de copii, iar mutarea din orfelinat la părinți de împrumut a fost mană cerească pentru mulți dintre ei.

Șapte ani în iad, doi în rai

Larisa, o fetiți de nouă ani, face parte din categoria copiilor pentru care asistența maternală a fost cea mai bună soluție. Familia naturală nu o vrea acasă, iar adopția ar fi un vis prea frumos.

Un studiu al UNICEF, Oficiului Român pentru Adopții și Facultății de Sociologie a Universității București arată că românii care vor să adopte solicită copii de 0-3 ani, fără probleme de sănătate, ne-romi și care să nu fi fost instituționalizați. Doar 1,2% dintre părinții chestionați în cadrul studiului ar fi înfiat un copil cu probleme. Or Larisa are tetrapareză spastică și a trăit șapte ani într-un orfelinat din Bacău.

”Te superi dacă îți spun tata?”

Au trecut doi ani și jumătate de când familia Chetreanu din satul Pralea, județul Bacău, a adus acasă o minune de copil blond cu ochi albaștri și numai zâmbet. Când doamna Chetreanu s-a dus la Direcția pentru Protecția Copilului să-i fie prezentat un copil, soțul i-a zis: ”Numai să-mi aduci acasă unul întreg, nu în cărucior”. N-a fost să fie așa, copilul avea ”picioarele sucite”, cum zice femeia.

Bărbatul nu regret