Mă îngrozeşte din cale-afară modul urechist cu care unii naţionalişti percep subiectul Roşia Montană.

Inconştienţi, fac jocul Budapestei, ori se ştie - nu-i vorbă să fii extremist, şovin sau xenofob - că Ungaria, de-a lungul anilor, a avut parte numai de aversitate faţă de tot ce-i românesc. Nu ne ajung câteva tomuri bune pentru a scrie câte iniţiative bune şi generoase pentru noi au fost sabotate de Ungaria. La urma-urmei, fiecare ţară îşi vede de interesele sale, iar Ungariei îi convine o Românie pusă pe butuci, moartă de foame. Am scris acest lucru în "Evenimentul Zilei" - "Apel către popor: Băsescu fură aurul!", dar mă văd nevoit să dezvolt subiectul. Cei mai îndârjiţi duşmani ai acestui proiect sunt Ungaria şi Rusia! De ce? Păi, e la mintea cocoşului! Au ele interes ca România să-şi revină, să devină cel mai mare exploatator de aur din Europa?

Dar să o luăm ca la carte, cu materialul clientului. Ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkár, a declarat, în timpul unei vizite în judeţul Alba, că Ungaria este în continuare împotriva proiectului minier de la Roşia Montană: "Decizia este o responsabilitate a Guvernului României. Ungaria are convingerea şi opinia că acest proiect nu este bun pentru România, nu este util pentru România. Aceasta este părerea Ungariei". Bine măcar că a nuanţat în privinţa competenţei, că era chiar prea de tot! Un ambasador să dea sfaturi României! E vorba lui Ceauşescu, de (ne)amestecul în treburile interne. Iar, ulterior, acelaşi ambasador a declarat: "În cazul în care Guvernul şi Parlamentul român vor decide, totuşi, să înceapă exploatarea la Roşia Montană, pe care noi, indiferent ce ni s-ar spune, o considerăm periculoasă, Ungaria va avea peste 300 de întrebări pe această temă, de la problema fondurilor comune pentru prevenirea eventualelor consecinţe nefaste, până la protejarea mediului, dar şi a siturilor arheologice a