Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
Virusurile gripale aparţin familiei Or-thomixoviridae, existând 2 genuri, unul care cuprinde virusurile gripale A şi B şi altul care cuprinde virusul gripal C.
Epidemiile de gripă de tip A apar teoretic în fiecare an, dar extinderea şi gravitatea bolii este variabilă. Epidemiile localizate apar de obicei la intervale de 1-3 ani, iar pandemiile sau epidemiile globale apar cam o dată la 10-15 ani.
Virusul A determină cele mai severe şi extinse epidemii, dar îmbolnăvirile ce apar între pandemii pot atinge grade mai mari ale mortalităţii şi numărului de îmbolnăviri. Epidemiile de gripă de tip A apar brusc, aproape exclusiv în cursul lunilor de iarnă în emisferele nordică şi sudică, ating un vârf după 2-3 săptămâni şi durează în general 2-3 luni, dispărând de obicei la fel de brusc.
Dacă nivelul de anticorpi pentru un tip antigenic de virus gripal este scăzut sau absent, devine posibilă apariţia unei epidemii extensive, iar atunci când absenţa anticorpilor respectivi este globală, epidemia se poate răspândi pe tot globul, transformându-se într-o pandemie.
Se crede că virusul gripal A este prezent la populaţia umană de pe tot globul şi că cea mai mare parte a acesteia este capabilă să susţină un nivel scăzut al răspândirii interepidemice; pe de altă parte, anumite tipuri umane de virus ar putea fi cantonate în lumea animală, dar nu există încă dovezi concludente.
În epoca modernă, mijloacele rapide de transport contribuie la răspândirea globală a virusului. Virusul gripal de tip B determină apariţia unor epidemii mai puţin extinse şi se asociază cu forme mai puţin grave de boală decât cele determinate de virusul gripal A.
