Curtea Supremă de Justiţie a elaborat un document privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie. Ghidul de individualizare a condamnărilor pentru corupţie a fost realizat ca urmare a rapoartelor făcute de Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor realizate de România în lupta împotriva corupţiei.
Pentru realizarea acestui ghid, magistraţii au analizat 59 de hotărâri judecătoreşti definitive din toată ţara în cauze privind cele trei infracţiuni clasice de corupţie: luare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă. Potrivit vicepreşedintelui Curţii Supreme, Aida Popa, din analiza sentinţelor a rezultat o tendinţă unitară a instanţelor de a da condamnări sub minimul special al pedepselor sau cu suspendare atunci când „şpaga" era mică.
Un astfel de caz este al judecătorului Ioan Lazăr de la Tribunalul Arad, care a primit în 2009 o pedeapsă sub minimul special, doi ani şi jumătate, după ce a fost găsit vinovat că a primit o mită de 25.000 de euro pentru a pronunţa o soluţie favorabilă denunţătorului.
Calitatea făptuitorilor
„Propunerile formulate au în vedere diferenţierile între «mica» şi «marea corupţie», pornind de la calităţile făptuitorilor ce sunt diferenţiate în raport cu demnităţile sau/şi funcţiile pe care le îndeplinesc, modalităţile concrete de săvârşire, cuantumurile sumelor de bani pretinse, date, acceptate sau oferite", îşi prezintă recomandările judecătorul Aida Popa.
Ghidul împarte făptuitorii în trei categorii, privind calitatea persoanei. Prima categorie este cea în care sunt parlamentarii, magistraţii, mareşalii, amiralii, chestorii. În cea de-a doua sunt aleşii locali, comisarii Gărzii Financiare, ofiţerii de poliţie, vameşii etc., iar în cea de‑a treia sunt funcţionarii publici. Recomandarea Curţii Supreme privind pedeapsa mi