Statul va cheltui anul viitor 10,2 miliarde de lei în contul dobânzilor pentru datoria publică, sumă cu doar 7,5% mai mare decât cea de anul acesta, potrivit proiectului de buget pe 2012. Avansul este mai mic chiar decât creşterea totală a datoriei publice, ceea ce înseamnă că România are nevoie să se împrumute la dobânzi mai mici decât acum. Pariul este destul de riscant şi a fost până acum pierdut de ţări ca Grecia, Portugalia, Irlanda şi în curând poate chiar şi de Italia. Faţă de aceste ţări, România a avut un ritm de creştere a costurilor cu dobânzile chiar mai rapid: de la jumătate de miliard la 2,5 miliarde de euro în doar patru ani. Anul viitor, România trebuie să finanţeze un deficit de cel puţin 2,5 miliarde de euro şi să refinanţeze datorii de cel puţin 10 miliarde, la dobânzi noi, care depind de toanele pieţelor. Avantajul României este însă dobânda de politică monetară încă mare, care lasă loc de manevră. Unii economişti sunt de părere că o ţintă atât de ambiţioasă a cheltuielilor cu dobânzile sugerează că BNR va reduce agresiv dobânda cheie. Aceasta se află deocamdată la 6%, mult peste cele 1,25% din zona euro, din cauza inflaţiei provocate de mărirea TVA. După ce puseul inflaţionist a trecut iar indicele preţurilor de consum s-a stabilizat la 3,5%, banca centrală are acum un spaţiu destul de amplu de manevră. Cât de realistă este această creştere de doar 7,5% a cheltuielilor cu dobânzile datoriei publice şi ce riscuri ar putea să apară? Preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru consideră că o creştere de doar 7,5% „poate fi realistă”, însă depinde de care va fi structura finanţării. „Pentru anul viitor se va merge pe finanţare din pieţele internaţionale. Anul acesta s-au făcut mai mult împrumuturi de pe intern, iar spre sfârşitul anului randamentele au fost mai ridicate. La datele actuale, o cheltuială cu dob