Ce au în comun Mario Draghi, Mario Monti şi Lucas Papademos? Noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, primul ministru desemnat al Italiei şi noul premier grec aparţin, în grade diferite, 'guvernului Goldman Sachs' european. Banca de investiţii americană a ţesut în Europa o reţea unică de influenţă, sedimentată de multă vreme graţie unei plase strânse atât subterane, cât şi publice, notează cotidianul Le Monde, citat de Agerpres.
În orice concurs, e nevoie de o ierarhie. Primul loc îi revine, desigur, lui Mario Draghi, vicepreşedinte al Goldman Sachs pentru Europa între 2002 şi 2005. Numit asociat, el a fost însărcinat cu 'întreprinderile şi statele suverane'. În această calitate, una din misiunile sale era să vândă produsul financiar 'swap' care permitea ascunderea unei părţi a datoriei suverane şi care a ajutat la trucarea conturilor Greciei. Urmează apoi Mario Monti, consilier internaţional al GS din 2005. Pe locul al treilea vine Lucas Papademos, recent desemnat premier al Greciei, fost guvernator al Băncii centrale elene între 1994 şi 2002, şi care a participat în această calitate la operaţiunea de trucare a conturilor realizată de GS. Administratorul datoriei elene este, de altfel, un anume Petros Christodoulos, un fost trader al firmei.
Alte două personaje cu greutate ocupă un rol de primă mărime în atacarea euro: Otmar Issing, ex-preşedinte al Bundesbank, şi Jim O'Neill, inventatorul conceptului BRICS, acronimul care desemnează pieţele emergente cu potenţial puternic de creştere /Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud/. Fost preşedinte al Goldman Sachs International, unde a rămas unul dintre administratori, irlandezul Peter Sutherland a jucat un rol cheie în salvarea Irlandei. În sfârşit, Paul Deighton, care a petrecut 22 de ani la Goldman Sachs, este director general al comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la Londra din