Odată cu frigul, foarte mulţi alergători renunţă la antrenamente. Temperaturile scăzute prăbuşesc entuziasmul. E puţin mai greu să ieşi din casă şi mulţi se tem să nu răcească.
Pot să spun că alergarea pe frig nu e atât de complicată. E mult mai complicat să te motivezi decât să te antrenezi.
Echipamentul trebuie să fie confortabil şi să te protejeze de frig. Pantalonii strech sunt foarte buni. Costă în jur de un milion la Decathlon, dar merită. Se mulează pe picior şi păstrează căldura.
Trebuie evitate tricourile sau maiourile din bumbac. Se udă de transpiraţie, apoi îngheaţă.
Tenişii nu ar trebui schimbaţi dacă nu e zăpadă pe jos. Dacă e, folosiţi unii care nu alunecă. Nu e bine să alergaţi pe gheaţă. Efortul e mult mai mare şi neuniform, în plus, accidentările sunt frecvente. Evitaţi alergarea pe gheaţă.
Când e frig, nu respir diferit. Nu-mi protejez, în mod special, gura şi nasul. Dacă le acoperi se formează condens, iar pericolul de îmbolnăvire creşte.
Prin extremităţi se pierde multă căldură. E indicat să folosim mănuşi de alergare de la 8 grade Celsius în jos.
Unul dintre avantajele alergării pe frig e faptul că traseele din parcuri nu sunt aglomerate.
Din punctul meu de vedere, alergarea pe frig e mai confortabilă decât cea pe caniculă. E adevărat că mi-e mult mai greu să ies din casă, dar mă simt OK şi obţin timpi mai buni.
Dacă alergarea este de la 18 kilometri în sus e bine să ajungeţi repede la maşină sau într-un loc încălzit. Epuizarea şi frigul aduc rapid hipotermia, chestie de minute, între cinci şi zece.
Cea mai scăzută temperatură pe care m-am antrenat a fost de minus 15 grade. Experienţa e interesantă. Când aerul e foarte rece, atunci când inspir îmi îndoi limba spre cerul gurii astfel încât să-mi protejez gâtul de contactul direct de valul de aer îngheţat.
Exerciţiile de încăl
