- Extern - nr. 893 / 18 Noiembrie, 2011 – hram Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) – Pe langa aspectul vechimii sale, Manastirea Xenofon impresioneaza prin aceea ca, cel mai probabil, in nici o alta manastire nu se pomenesc atatea hrisoave de ajutorare din partea evlaviosilor voevozi romani. Lunga lista a feluritelor milostenii incepe catre sfarsitul secolului al XIV-lea, cu boierii Craiovesti, urmandu-le, in preferinta lor de a acorda intaietate Xenofonului, cam toti ceilalti voevozi ai Tarii Romanesti. Chiar si "considerabila restauratie” de la jumatatea secolului XVI, ale carei cladiri frumos pictate dureaza pana azi, este tot admirabila opera a romanilor. Desi planeaza tentatia de a considera ca inceputul legaturilor dateaza din vremea celebrului. Praznic al domnitorului Neagoe Basarab, totusi, adevarul istoric il evidentiaza ca prim-donator pe unchiul acestuia, banul Barbu al Craiovei. El inchina catre Xenofon, inainte de 1520 (anul cand nepotul sau, Neagoe Basarab, daruieste un frumos prapor reprezentandu-l langa doamna Elena sau Despina), mai multe sate, averea schitului Zdralea (Dolj) si 2000 de aspri anual. Ajutorarea cu bani si metoace, pana la secularizarea lui Cuza, o vor face mai toti domnitorii Tarii Romanesti: Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Vlad Vintila, Radu Paisie, Alexandrel, Mihnea Turcitul, Stefan Surdul, Alexandru cel Rau, Mihai Viteazul, Simion Movila, Radu Serban, Constantin Basarab, Radu Mihnea, Grigore Ghica, Scarlat Ghica, Mihai Sutu, Alexandru Sutu (in 1819) etc. Rezulta asadar ca reparatiile si ciclul pictural al manastirii fac din Manastirea Xenofon o ctitorie (1501-1564) a boierilor Olteniei – Craiovesti si Buzesti – completati de toti voevozii deja mentionati. Este deja foarte important a se retine ca, pe la jumatatea secolului XVII, dania se estima la 10.000 aspri anual si 1.000 pentru aducator, iar chipurile a doi mari bin