Cea mai mare îngrijorare privind Europa Centrală şi de Est este retragerea finanţărilor din partea băncilor din Vest, situaţie care ar afecta puternic creşterea economică şi ar forţa unele state să ceară sprijinul FMI, potrivit unei analize a Reuters.
Cei mai mulţi membri estici ai UE nu au adoptat încă euro, dar perspectiva recesiunii pentru principalii parteneri economici produce încordare chiar şi în economii precum Polonia, care a trecut peste criza financiară din 2008 fără a înregistra contracţie economică.
Legăturile bancare sunt punctul vulnerabil. Impactul este mai dificil de estimat decât cel prin intermediul comerţului, dar ar putea fi mai sever pentru o regiune care face eforturi să-şi revină după criza din 2009.
De la prăbuşirea Lehman Brothers la sfârşitul anului 2008 băncile din Vest şi-au redus expunerea pe Europa Centrală cu aproximativ 100 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bank of America-Merrill Lynch.
Această retragere s-ar putea accelera, întrucât băncile se confruntă cu o ştergere de 50% a datoriei Greciei şi cu presiuni pentru o consolidare a capitalului. Retragerea marilor grupuri financiare ar pune presiune pe sistemele bancare locale, ar determina băncile centrale să crească dobânzile şi ar putea chiar conduce la dificultăţi în finanţarea datoriei publice.
Cele mai vulnerabile sunt ţările în care băncile elene au o prezenţă substanţială, precum Bulgaria, Macedonia, Serbia, Albania şi România, însă state precum Croaţia, cu legături strânse cu Italia, încep să fie de asemenea îngrijorate.
Marile bănci europene au nevoie de 109 miliarde de euro pentru a atinge o rată de adecvare a capitalului de 9%, potrivit unei analize a grupului nipon Nomura, iar 5-20 de miliarde de euro ar putea veni din Europa emergentă.
O consecinţă mai puţin drastică ar fi îngheţarea pieţelor interbancare, încă o problemă
