Cristian Preda analizează în noua sa carte cât de mult au contribuit la bunăstarea românilor alegerile din ultimii 200 de ani şi ce a însemnat viaţa legislativă pentru a împlini proiectul politic lansat de Ion Câmpineanu la 1838, „Rumâni fericiţi".

Proiectul politic lansat de deputatul Ion Câmpineanu la 1838 sub numele „Act de unire şi independenţă" l-a inspirat pe profesorul Cristian Preda, graţie sintagmei „rumâni fericiţi". „...A cerceta dacă legile să urmează, daca trataturile sunt respectate, daca prinţul naţional este ales dă naţie, dacă scopul Constituţiei este agiuns, dacă orânduiala, dreptatea şi economia domnesc în toate ramurile administraţiei, dacă magistraţii au socotinţă publică, dacă sumile statului sunt întrebuinţate pentru binele statului, într-un cuvânt dacă rumânii sunt fericiţi" - Ion Câmpineanu, Act de unire şi independenţă.

În studiul „Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 până în prezent", Cristian Preda justifică alegerea acestui fragment pentru că acoperă un întreg proiect politic, de la respectarea legilor şi tratatelor la justiţie şi folosirea reală a bugetului în folos public.

Autorul evidenţiază faptul că din 1866 „avem, în medie, o Constituţie la circa 21 de ani. (...) O schimbare frecventă a regulilor constituţionale slăbeşte coerenţa regimului. Putem exprima acest lucru şi altfel. Constituţia de la 1866 a fost alcătuită luând-o ca model pe cea belgiană de la 1831, fiind, la limită, o traducere a acesteia, cu mici amendamente. Constituţia belgiană care ne-a servit ca model este şi azi în vigoare, în vreme ce noi am făcut alte şase, revizuite în numeroase ocazii.".

Din 1831, România a trecut prin 101 alegeri

Tema volumului „Rumânii feri-ciţi" este istorică, dar analizată cu instrumentele ştiinţelor politice, precizează autorul în cuvântul înainte. Cristian Preda sondeaza relaţia dintre vot şi putere