Sărbătoarea mai este cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia. În calendarul liturgic ortodox fiecare dintre praznicele împărăteşti are un loc aparte. Ce-a de-a doua săptămână a postului Crăciunului debutează cu o mare sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.
Această sărbătoarea cu data fixa 21 noiembrie este marcată cu cruce roşie în calendar şi cu dezlegare la peşte.
Sărbătoarea aminteşte de aducerea de către Sfinţii Ioachim şi Ana a fiicei lor, Maria, la templu, unde a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul. De la vârsta de 3 ani până la 15 ani, aceasta va rămâne în templu.
S-au potrivit nespus psalmii lui David cu această taină de ducere a Maicii Domnului la Templu: "Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău" (Psalmul 44, 12). La Templu, Sfânta Fecioară deşi avea doar 3 ani s-a desprins din mâinile părinţilor şi a urcat treptele singură, ca o porumbiţă nevinovată. A fost întâmpinată de preoţi, îmbrăcaţi în veşminte de aur şi de marele prooroc şi arhiereu Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul, care, ştiind cine este, a dus-o în Sfânta Sfintelor, lucru neobişnuit şi total neîngăduit în Legea Veche, unde nu aveau voie nici preoţii, ci numai arhiereul, o dată pe an. De atunci, vreme de 12 ani, Sfânta Fecioară a rămas la Templu.
A locuit în casa fecioarelor. Rugăciunea şi-o făcea la Sfânta Sfintelor, unde se ruga priveghind, de seara până dimineaţa, lăcrimând pentru mântuirea neamului omenesc. Seara, Arhanghelul Gavriil îi aducea în Sfânta Sfintelor hrană îngerească păzind-o pe cea care era Biserică a Dumnezeului Celui Viu, căreia avea să-i vestească, peste ani, că va deveni sălaş pentru Mântuitorul lumii.
