Considerat de mai mulţi etnologi început de An Nou Dacic, acest interval de timp este marcat de numeroase practici magice, prevestiri meteorologice şi astrologice, acte rituale situate ulterior sub semnul sacralităţii datorită suprapunerii sărbătorilor creştine. Astfel, marele praznic din calendarul creştin-ortodox celebrat la 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – s-a suprapus peste unele dintre cele mai importante sărbători ale calendarului popular al românilor: Ovidenia şi Filipul cel Şchiop.
Lumina Ovideniei
Se spune că de Ovidenie, la ceas tainic de noapte, comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, animalele grăiesc cu glas de om. Iar fetele îşi pot "vădea" ursitul prin nenumărate practici magice. Oamenii petrec noaptea cu lumină, lumânări şi focuri aprinse, privesc cerul, fac previziuni meteorologice şi "citesc" anul ce vine în stele. Este noaptea în care vrăjitoarele descântă, fac farmece, leagă şi dezleagă, pentru că, începând de acum şi până la Sântandrei, "văd cel mai bine". De Ovidenie şi puterea lumânării e mare, iar femeile ştiu asta prea bine. Este ziua în care dau de pomană "lumina de veci" (lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă), aprind lumânări pentru cei răpuşi de moarte năpraznică şi aduc ofrande speciale pentru copiii morţi nebotezaţi. Se spune că lumânarea de la Ovidenie îşi păstrează propietăţile magice peste an şi că numai la lumina ei se poate vedea, în fântână, chipul ursitului.
Zeul Lup
Acum se celebrează şi Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare, divinitate arhaică a lupilor şi conducătorul "haitei divine" a Filipilor, activă în mai multe zile ale anului. Animal totem al dacilor, lupul este venerat în calendarul popular al românilor, fiindu-i închinate anual peste treizeci de sărbători. Pendulând între benefic şi malefic, lupul stă sub semnul luni
