Preţurile mai mici ale terenurilor faţă de alte ţări UE şi producţiile agricole record din ultima perioadă îi determină pe străini să achiziţioneze tot mai multe suprafeţe agricole.
Într-un singur an, suprafaţa agricolă deţinută de cetăţenii străini în România a crescut cu 10 %, de la 635.000 de hectare în 2010, la 709.000 hectare în prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Raportat la suprafaţa arabilă, terenurile deţinte de străini au ajuns să reprezinte 8,5%, aceste cifre îngrijorându-i oarecum pe oficialii de la Agrcultură care consideră „periculos modul în care se valorifică aceste terenuri”.
Click pe grafic pentru a mări
Expiră restricţiile
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără apreciază că deşi în anumite zone preţurile unor terenuri agricole s-au dublat, acestea sunt încă ieftine în comparaţie cu alte ţări. De exemplu, media în Uniunea Europeană media UE este de 10.000-15.000 de euro pe hectar.
„E periculos modul în care se valorifică acest teren, pentru că este posibil să se dirijeze spre export întreaga producţie”, a afirmat ministrul Valeriu Tabără.
Şi ministul de externe, Theodor Baconschi şi-a exprimat în urmă cu câteva luni îngrijorarea afirmând că „ar trebui puse nişte bariere prin legislaţie, pentru că există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini”, şi ar trebui să se mizeze pe concesionarea terenurilor, nu pe vânzare.
În România, ca şi în alte ţări UE precum Ungaria, Bulgaria şi Lituania există anumite restricţii la cumpărarea terenurilor agricole de către străini. Astfel, pentru a deţine teren în România, o persoană fizică trebuie să aibă domiciliul stabil în ţară, iar persoana juridică trebuie să aibă sediul pe teritoriul României. Deşi anul trecut, Comisia Europeană a recomadat României şi Bulgariei să permită cetăţenilor UE să cumpere terenuri agricole înainte
